Microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în organismul nostru, în special în intestin. Ideea de microbiom a fost descrisă prima dată de către chirurgul militar . William Beaumont , pionier în fiziologia digestiei. El a afirmat că furia afectează negativ procesul digestiei, iar de aici se întelege faptul că marea varietate de bacterii intestinale afectează dezvoltarea creierului și a sistemului nervos central din uter pănă la moarte. În plus, microbiomul reglează sistemul nervos central.

Organismul uman conține în jur de 23000 de gene umane, în contrast cu peste 1 milion de gene bacteriene.

Drumul intestin-creier are două sensuri:

Bacteriile din tractul intestinal afectează funcționarea creierului, având potențialul de a modifica emoțiile și chiar riscul de boli neurologice și psihiatrice
Starea psihică și nivelul de stres afectează bacteriile care trăiesc în microbiom

În 1880, psihologul William James si fiziologul Carl Lange, au susținut că emoțiile iau naștere deoarece creierul interpretează semnale sau reacții de la corp.

Ce anume ar putea să reseteze microbiomul?

Consumul redus de grăsimi, zahăr și carbohidrați rafinați
Adăugarea de suficiente prebiotice cu care se hrănesc bacteriile: fibre din fructe, legume și cereale integrale
Evitarea alimentelor procesate chimic
Reducerea consumului de alcool
Consumarea de alimente probiotice ca iaurtul, chefirul, varza acră, murăturile
Reducerea alimentelor cu efecte inflamatorii - care conțin gluten
Gestionarea stresului
Stăpânirea emoțiilor ca furia și ostilitatea

Simpozionul anual din 2017 organizat de Centrul Medical Universitar Groningen din Țările de Jos s-a concentrat pe rolul microbiomului intestinal în sănătatea și bolile umane. Experții din mediul academic și din industrie au examinat interacțiunile prebioticelor, probioticelor sau vitaminelor cu microbiomul intestinal în sănătate și boală, dezvoltarea microbiomului la începutul vieții și rolul microbiomului pe axa intestin-creier. Microbiota intestinală se modifică dramatic în timpul sarcinii, iar factorii intrinseci (cum ar fi stresul), pe lângă factorii extrinseci (cum ar fi dieta și medicamentele) influențează compoziția și activitatea microbiomului intestinal de-a lungul vieții.

Metaboliții microbieni, de ex. acizii grași cu lanț scurt, afectează semnalizarea intestin-creier și răspunsul imunitar. Microbiota intestinală are un rol reglator asupra anxietății, dispoziției, cunoașterii și durerii, care se exercită prin axa intestin-creier. Ingestia de prebiotice sau probiotice a fost folosită pentru a trata o serie de afecțiuni, inclusiv constipația, reacțiile alergice și infecțiile la sugar și IBS. Transplantul de microbiotă fecală (FMT) este foarte eficient pentru tratarea infecțiilor recurente cu Clostridium difficile.

Microbiomul intestinal afectează practic toate aspectele sănătății umane, dar gradul de dovezi științifice, modelele, tehnologiile și înțelegerea mecanismelor de acțiune variază considerabil de la o zonă de beneficiu la alta. Pentru ca o practică clinică să fie acceptată pe scară largă, modul de acțiune, fereastra terapeutică și potențialele efecte secundare trebuie investigate amănunțit.

Acest lucru necesită cercetări coordonate de ultimă oră pentru a înțelege și a documenta mai bine efectele microbiomului intestinal uman asupra sănătății umane.